Loading...
Ediția 20202024-07-17T11:32:02+00:00

Concertele din 2020

CLUJ | 23 AUGUST 2020

August 23, 2020

BUCUREȘTI | 20 AUGUST 2020

August 20, 2020 @ 8:00 am - 5:00 pm

concert transmis live pe Radio România Muzical și în rețeaua European Broadcasting Union

„Visul unei seri de vară”, Recital Participanți Masterclass

ARAD | 13 AUGUST 2020

August 13, 2020

„Visul unei seri de vară”, Recital Participanți Masterclass

Gala tinerilor Muzicieni

Program

(ar. Gustav Mahler)

Cvartetul nr. 14 în re minor „Fata și moartea” de F. Schubert este considerat unul dintre opusurile de referință ale compozitorului austriac, un pilon al repertoriul muzicii de cameră. Lucrarea a fost scrisă în luna martie a anului 1824, după ce compozitorul suferise de o boală gravă. Realizând că moartea este aproape, că cele mai importante vise ale sale se năruiesc unul după celălalt, având grave probleme financiare, acesta intră în depresie, starea sa de spirit fiind lipsită de orice speranță. Titlul Cvartetului nr. 14 are la bază prima temă a părții a doua a lucrării, în care Schubert a introdus un fragment muzical din liedul op. 7, nr. 3, compus în anul 1817.

„Fata și moartea” este o lucrare care prezintă vulnerabilitatea oamenilor existentă pe parcursul vieții și disperarea lor în fața morții. Moartea a fost o prezență constantă de-a lungul vieții lui Schubert, precum și în opusurile sale. În Cvartetul nr. 14, personajul Morții devine mult mai puternic, finalul lucrării poate fi considerat un adevărat „dans al morții”. Lucrarea a fost interpretată pentru prima dată în casa violoniștilor Karl și Franz Hacker, în ianuarie 1826. Prima audiție publică a opusului a avut loc la Berlin, în luna martie a anului 1833.

Romanian Chamber Orchestra interpretează varianta pentru orchestră de coarde a lucrării, realizată de compozitorul Gustav Mahler, editată de David Matthews și publicată în anul 1985.

LUCRARE SELECTATĂ ÎN URMA APELULUI DE COMPOZIȚIE. (PRIMĂ AUDIȚIE ABSOLUTĂ)

Alin Constantin Chelărescu (*1996, Botoșani) a absolvit în iulie 2020 studiile de licență la Universitatea Națională de Muzică din București, unde a studiat atât pianul cu Viniciu Moroianu și Horia Maxim, cât și compoziția cu Mihai Măniceanu și Dan Dediu. Opusurile sale acoperă lucrări în genul instrumental (Variațiuni pe o temă în stil popular românesc și Gisicgeis Sonata pentru pian solo, CONTRABEETHOVENTRUST pentru clarinet solo), cameral (Prokofiev și lupul și Perpetuum mobile pentru fagot și pian; Mekanikon Trio pentru vioară, violoncel și pian; IOC pentru orchestră de coarde/cvartet de coarde; Bar Barbar pentru ansamblu de cameră), coral (Suită de Crăciun și Ave Maria pentru cor mixt), orchestral (Raskolnikov Hammerklavier -concert pentru pian și orchestră).

Printre premiile obținute se numără Premiul I la Concursul Național de Compoziție „Paul Constantinescu”, Premiul I la Concursul Național de Compoziție „Ștefan Niculescu”, Premiul I acordat de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România la Concursul Național de Compoziție „Mihail Jora”. Talentul și efortul său au fost confirmate la cursurile de măiestrie susținute de profesori ca: Liviu Marinescu, Ari Ben-Shabetai, Doina Rotaru, Michael Djupstrom.

Deopotrivă pianist și compozitor, Alin Chelărescu a susținut recitaluri și concerte pe scena Filarmonicii din Botoșani, scena muzeului „George Enescu”în festivalurile CHEI și CIMRO DAYS, repertoriul său fiind alcătuit atât din lucrări clasice, cât și contemporane.

 

Ideea conceptuală a lucrării „IOC” exprimă varietatea a trei jocuri diferite (jocul șuierăturilor, jocul amintirilor sătești, jocul ritmurilor balcanice), toate descriind imaginea spațiului sătesc popular în care stranietatea culorilor, ce diferă de la o parte la alta, surprinde orizonturi diferite ale etapelor vieții rurale. Diferența stilistică dintre prima parte și următoarele două, creează contrastul necesar exprimării jovialității unei etape primordiale, spontane și lipsită de constrângeri, etapă ce încearcă impunerea față de rigorile unei lumi rustice, în care primează simplitatea vieții, și a unor perpetuumuri ritmice (balcanice) ce bântuie întreaga narațiune a unei posibile vieți anoste – totul în zadar datorită obsesiilor ritmice ale părții în sine.

Serenada în mi major op. 22, scrisă de compozitorul ceh Antonín Dvořák, este una dintre cele mai cunoscute și îndrăgite lucrări pentru orchestră de coarde. Compusă în doar 12 zile (3-14 mai), în primăvara anului 1875, lucrarea abundă de melodii minunate și sonorități care ne poartă cu gândul spre Boemia.

Bazându-se pe o imaginație bogată, compozitorul reușește să creeze un material tematic solid, oferind opusului său un caracter idilic, sugerând prospețimea primăverii și o stare permanentă de optimism. Prima audiție a lucrării a avut loc la data de 10 decembrie 1876, la Praga, orchestra fiind alcătuită din muzicieni cehi și germani dirijați de către renumitul maestru Adolf Čech.

La prima apariție a compozitorului în rolul de dirijor, care a avut loc la Lipnik nad Becvou în luna august 1877, Serenada pentru orchestră de coarde a fost una din lucrările dirijate de acesta.

Masterclass

Call for Scores

Condiții de participare

Obiective

Stimularea tinerilor compozitori români de a scrie lucrări pentru această formulă orchestrală.

Promovarea tinerilor compozitori români, cu vârsta cuprinsă între 18 și 40 de ani.

Îmbogățirea repertoriului românesc contemporan.

Orchestra 2020

Finanțatori

Go to Top